Cel care stie prea multe

femeie ingandurata pe scariCe se intampla cu cel care stie prea multe?

 

Nimic, spre deosebire de confratii lui, care invata continuu.

Mi s-a intamplat deseori sa intalnesc persoane care sa aiba un punct de vedere viabil de spus in anumite probleme. Insa primul lucru pe care il remarc deseori este senzatia de “satietate intelectuala”. Ironia este ca aceasta satietate o intalnesc mai des la persoane tinere, decat la persoane mai in varsta.

Ti s-a intamplat sa mananci atat de mult incat sa nu iti mai fie foame o perioada destul de lunga, desi te aflai in jurul unor mancaruri foarte apetisante? Cam asa se intampla si cu fiinta umana.

Seductia este un domeniu vast si continuu ‘dezvoltabil’. Primul semn ca stii prea putine ar trebui sa apara in momentul in care ai impresia ca le stii pe toate si ca nu mai ai ce sa inveti. Si toti am trecut prin asta.

Este un principiu care se aplica in toate domeniile vietii, “mintea incepatorului”, concept dezvoltat de Shunryu Suzuki.

“In mintea incepatorului sunt atat de multe posibilitati, in mintea expertului sunt prea putine.” – Shunryu Suzuki

Expertii simt ca nu mai au nimic de invatat, pe cand, daca incerci sa inveti si sa avansez continuu, ramai cu acea naivitate pozitiva, cu pofta de viata, evolutie, dorinta de a cunoaste; lucruri atat de importante pentru propria evolutie.

Am intalnit de prea multe ori expresia “eu stiu”, incat sa nu imi dau seama ca este vorba de o falsa satietate, ceea ce iti ofera dorinta de a ii invata pe ceilalti ceea ce tu stii si ei nu. DIn pacate cu cat esti mai putin invatat, cu atat iti doresti sa arati celorlalti ca ai idee despre ce vorbesti. Pe cand, cu cat stii mai multe dintr-un domeniu, cu atat ar trebui sa creasca nevoia de a avansa, de a cunoaste si mai multe, de a dezvolta gandiri paralele, drumuri noi.

Un expert se rezuma la o solutie. O solutie care da aceleasi rezultate, in variatii mici, folosind aceleasi tehnici. Cel care considera ca are mereu de invatat nu se va rezuma sa se numeasca expert dupa descoperirea acestui sistem. Va forta nota si mai mult si va descoperi ca tot timpul este loc de mai bine. Va da variatiuni diferite, va veni cu solutii incredibile cateodata. Iar rezoltatele pe termen lung sunt mult mai mari.

Un “expert” (cu ghilimelele de rigoare) de multe ori ascunde o frica naturala de inovatie, pentru ca invatand foarte bine o latura a unui domeniu, nu se mai intereseaza foarte mult sa iasa din rigoarea regulilor autoimpuse. Cu alte cuvinte, zona de confort are gust de “atot cunoastere”, pe cand, ca sa avansezi din acest punct este nevoie de a descatusa propria vulnerabilitate.

Asa ca pune-ti serioase intrebari atunci cand:

– dai mai multe sfaturi decat asculti sfaturi

– faci acelasi lucru aproape robotic si inovatia nu te mai reprezinta

– te consideri superior in aproape fiecare situatie sociala sau profesionala

– prima reactie la auzul unei pareri este o reactie de discreditare, inainte chia de a trece prin filtrul propriei experiente

– crezi ca tu esti cel mai bun, in ciuda faptului ca ai o puternica stare de anxietate cu privire la propria evolutie

– nu gasesti solutii la propriile probleme, desi la ale altora mereu ai una.

E ok sa ne recunoastem meritele in propria evolutie. Dar excelenta intervine in momentul in care, in pofida unei stari de satietate intelectuala, ai puterea sa recunosti ca stagnezi si ca ai nevoie de o minte de incepator ca sa poti acumula din nou.

Posevitate

Cum e sa nu fii gelos intr-o lume posesiva?


Am doua cunostinte, s-au despartit acum, de curand. Ea m-a intrebat parerea sincera si i-am spus sa isi traiasca viata daca asta simte. Asta a fost primul sfat. Al doilea a fost simplu si transant: poti sa umbli cu oricine, dar nu iti face de cap cu cunoscuti de-ai lui, chit ca nu sunt prieteni, ci doar cunoscuti. Pot sa vad prin ochii unui barbat, chit ca nu sunt de acord cu acele trairi, si imi dau seama ce ar putea naste urmatoarele actiuni ‘independente unul de celalalt’.

Poti iubi pe cineva fara sa o arzi in drame, reprosuri si crize de nervi?

Raspunsul tuturor ar fi ca iubirea vine la pachet cu ele. Adevarul spune insa ca depinde in mare masura de maturitatea celor doi. O relatie e o simbioza intre defecte si calitati. Defectul unuia poate fi defectul amandurora, calitatea celuilalt poate fi calitatea cuplului. Totusi, o relatie e ca un elastic. Exista momente cand te plezneste peste degete.

Cauta sa cresti in toate domeniile vietii!

Din pacate acesta nu este un articol in care sa iti spun exact pasii strict legat de problema posesivitatii si a nesigurantei. Orice sfat pe termen scurt este un sfat cu rezultate minore.

Toate domeniile vietii sunt interconectate. O relatie este ca oglinda a unui lac. Reflecta cine esti tu, preluand insa orice vibratie. Toate frustrarile pe care le-ai putea avea legate de propria-ti persoana, de relatia cu ceilalti, de relatia cu propria familie, de aspectul financiar, de aspectul profesional … toate se rasfrang in relatie.

Solutia este sa cauti sa cuceresti lumea si sa impartasesti partenerei senzatiile pe care le traiesti.

Din pacate se intampla mai frecvent ca directia sa fie inversa, sa cauti sa fugi de toate aspectele vietii si sa te retragi intr-o relatie.

Ce se poate intampla atunci?

Este doar o chestiune de timp pana cand frustrarile vor iesi la suprafata. Pentru ca nu faci nimic pentru tine.

Cand esti multumit de TINE si de celelalte aspecte ale vietii TALE, relatia este ferita de frustrari, certuri si posesivitatea atat de existente in alte cupluri.

Nu uitati, un cuplu fericit este format din membri fericiti si realizati individual. Trebuie sa fii fericit singur, ca sa poti fi fericit intr-o relatie, asa cum trebuie sa fii fericit sarac ca sa poti fi fericit bogat. O lectie pe care putini o inteleg.

La final va voi spune un secret. Poti vedea foarte simplu un suflet de om si la ce nivel emotional este doar ascultand parerea lor cu privire la doua aspecte:

– parinti

– partener de viata.

Fereste-te de oamenii care isi vorbesc de rau parintii sau consortul. Aceasta este prima dovada despre frustrarile si neimplinirile persoanei respective. In viata trebuie sa fii impacat cu cine esti (parinti, descendenta – lucruri pe care nu le alegi tu) si drumul pe care mergi (profesie, hobbyuri, partenera – lucruri pe care le alegi si care depind in mare masura de tine).

Care este sensul vieții ?

Te-ai întrebat vreodată care este sensul vieții ? Te-ai întrebat vreodată de ce ne-am născut ? De ce există obiceiul de a ieși afară din casă, de a-ți face prieteni, de a bârfi, de a asculta muzică ?

Eu m-am gândit. Şi m-am gândit mult de tot.

 

Te naști dintr-o mamă și dacă ești fericit, căci în zilele noastre există donatori de spermă, te naști dintr-o mamă și dintr-un tată care e lângă tine.

 

Şi te trezești într-o lume necunoscută, unde toate obiectele din jurul tău sunt gigantice. Şi un obiect gigantic care se mișcă, te ia și te strânge în brațe și te învață cum să te descurci în această lume. Te învață și el ce știe.

 

Apoi, după ce ai prins încredere în el te ia și te pălmuiește puțin. Păi ți-ai pierdut deja încrederea.

Şi ai învățat tot ce știa gigantul. Şi te-ai făcut și tu gigant.

 

Acum trebuie să pui în practică toate cunoștințele pe care le-ai acumulat și să înveți alți pitici cum să se descurce într-o lume gigantică.

 

Îți faci prieteni, vorbești cu ei și le spui niște secrete. Iar apoi unul din ei, îți dezvăluie secretele, în speranța că te poate ajuta.

 

Şi te  gândești. Ce e ăla prieten ?

 

Te gândești că trebuie să îți schimbi prietenii, că ți-au greșit. Şi stai și te gândești la Diana, care vorbește uneori exagerat de mult, și care nu vrea să te asculte când îi spui că nu îi stă bine cu ceva. Te gândești că e încăpățânată și că nu îți place de ea chiar așa de mult. Apoi te gândești când ai stat ultima dată de vorbă cu ea.

 

Îți amintești foarte bine că fata asta s-ar trezi din somn la 4 dimineața pentru tine. Îți amintești că atunci când nu aveai chef să vorbești cu nimeni și erai frustrat și închis în tine, i-ai spus totuși Dianei și ea ți-a dat niște sfaturi. Şi le-ai urmat, și ți-a fost bine. Pentru că ea a învățat de la propriul ei gigant, alte lucruri decât ai învățat tu de la gigantul tău.. Ea știa răspunsul la problema ta, pentru că pe ea a învățat-o gigantul ei fix ce nu avea nevoie pentru ea, avea nevoie să le spună la alții.

 

Şi îți spui în mintea ta “dar totuși face unele lucruri care nu îmi plac”. Şi te gândești să o înlocuiești cu o anumită Cristina. Iar Cristina asta, nu numai că vorbește exagerat de mult, dar nici nu ai timp să scoți un cuvânt când ești cu ea. Iar Cristina, s-ar trezi la 4 dimineața pentru tine, dar nu te-ar întreba ce vrei, doar ar începe să îți povestească anumite lucruri.

 

Păi de ce să o schimbi pe Diana pentru Cristina? Pentru că oricum, toți au defecte, și dacă te deranjează unele lucruri la o persoană, dacă o înlocuiești oricum vor exista cu totul și cu totul alte lucruri care te vor deranja la cealaltă persoană.

 

Apoi, te gândești la Florin. Florin e tipul ăla care îți mănâncă viața cu criticile lui. Este tipul care face pe toată lumea nebună dacă nu ești de acord cu el. Chiar dacă 89 de persoane spun că nu are dreptate, toate 89 sunt nebune. Şi îți amintești la fel de bine când ai stat ultima dată de vorbă cu el.

 

Ultima dată te-a făcut să râzi. Erai distrus, și el zâmbea cu fața lui comică. Şi îți amintești când ai plecat cu el la 2 dimineața să cauți pe cineva, cum a venit cu tine, fără să pună întrebări.

 

Îți amintești când l-ai rugat să îți facă poze, și el a spus..lasă-mi 20 de minute și vin. Şi nu te-a întrebat de ce. El a învățat de la gigantul lui alte lucruri.

 

Apoi te gândești că și Florin te enervează și că trebuie să îl schimbi cu un anume Cosmin.

 

Dar Cosmin, vine să îți facă poze, dar vine doar când vrea el. Iar Cosmin îți dă dreptate, chiar dacă nu ai. Îți dă dreptate că îi este prea lene să îți explice. Nu îl interesează decât ce simte el.

 

Şi iar te întrebi, e bine să îl schimbi pe Florin pentru Cosmin ? Florin nu îți dă dreptate și urlă  să își expună punctul de vedere. Lui Cosmin însă, chiar nu-i pasă. Așa că mai bine îl păstrezi pe Florin, pentru că toți au defecte !

 

Mai bei o gură de cafea rece, și o analizezi pe Andreea. Ea nu vorbește, are un umor britanic și se prinde cam greu de unele lucruri, dar se prinde.

 

Te calcă pe nervi că durează doi ani să îți explice ceva, și când îi închizi telefonul, durează încă doi ani să îți spună “pa”.

 

Apoi, te oprești, și îți amintești de ultima conversație cu Andreea. Se certa cu cineva, și zâmbea atât de frumos. Şi tu erai supărat tare, și i-ai spus Andreei pe un ton răstit “Mă lași…”. Iar ea a zâmbit.

 

Apoi îți amintești când i-ai zis că trebuie să slăbească. Şi ea a zâmbit și a spus că “daaa..e musai “ și s-a apucat a doua zi de cură.

 

Îți mai amintești că aveai atâția draci pe cineva, și că i-ai povestit, iar ea, probabil a inventat o poveste asemănătoare cu a ta, doar să te calmeze. Să știi că mai există cineva care trece prin așa ceva.

 

Şi iar ai zâmbit. Dar, și Andreea are defecte, și trebuie să o înlocuiești cu o Maria.

 

Maria nu zâmbește niciodată și nu acceptă să îi spui că e grasă, chiar dacă e grasă. Se trezește din somn la 4 dimineața pentru tine, plină de nervi și stă cu tine, pentru că așa știe ea de la gigantul ei, că trebuie să fie alături de cineva pentru că trebuie, nu pentru că simte.

 

Iar te gândești.. Maria are și ea părțile ei bune, dar de ce să o înlocuiești pe Andreea, pe care o știi de atâta timp, cu ea, când oricum ambele au defecte ?

 

După ce termini cu Andreea, te gândești la Vera. E așa de morocănoasă uneori și îți taie cheful de viață. Are nervi și cu greu o calmezi.

 

Dar îți amintești când Vera ți-a dat un motiv să zâmbești. Îți amintești când a plecat cu tine la 1 noaptea ca să nu te plictisești singur. Şi ți-a fost bine atunci.

 

Dar Vera are defecte și vrei să o înlocuiești cu Mirela. Mirela râde tot timpul, chiar dacă tu plângi.

 

Așa că, o păstrezi pe Vera, pentru că oricum și Mirela are defectele ei.

 

Te întinzi în pat și te uiți pe pereți. Şi dacă tot stai degeaba, îți amintești de Duți. Doamne, cât de enervant e Duți. Are o plăcere macabră să spună “Nu vreau să fac aia”, fără nici un motiv întemeiat.

 

Are o problemă cu femeile dar și cu oamenii în general.

Apoi te gândești când ai vorbit cu Duți ultima dată. I-ai zis că te enervează și el a zâmbit.

 

I-ai cerut să te ajute cu ceva de 30 de ori, și a 31-a oară a acceptat. Iar tu, ai zâmbit. Te gândești că a fost sincer și ți-a zis că te ajută dacă ai nevoie de el.

 

Dar și Duți e enervant și trebuie înlocuit cu Mihai. Iar Mihai te sună din 5 în 5 minute că așa a învățat de la gigantul lui că trebuie să îți suni prietenii. Deci ? De ce să îl schimbi pe Duți ? Oricum are defecte și Mihai.

 

Te duci în bucătărie să fumezi o țigară. Miroase a praf și e o atmosferă călduroasă. E ciudată combinația pentru că în mintea ta, praful reprezintă secetă iar căldura îți inspiră umiditate.

 

Dar asta e, asta e viața, nu-ți oferă decât 2 posibilități. Să te gândești și să îți pui întrebări pentru care oricum nu ai nici un răspuns.

 

Tragi din țigară puternic, și te gândești la toate persoanele pe care le cunoști.  Ştii sigur că toate au defecte, dar totuși sunt persoanele care te fac fericit. Sunt persoanele cu care îți place să te contrazici.

 

Te culci..te trezești, mănânci și crești..și continui tot așa, până te faci din ce în ce mai mare.

Îți faci un partener de viață, că așa te-a învățat gigantul tău.

 

Îl iubești, îl respecți dar o faci așa cum ai învățat tu. Degeaba există definiții în dicționar, pentru că în viziunea noastră toate cuvintele înseamnă ce am învățat noi să însemne, nu ce scrie în dicționar.

 

Şi te cerți cu partenerul tău că nu l-ai respectat cum a învățat el să îl respecți. Şi ca un prost ce ești, îl înlocuiești cu altul.

 

Şi te căsătorești cu el, că așa știi de la gigantul tău, și stai și te gândești la celălalt partener. Vorbea mult, ce-i drept, dar ăsta actual nu vorbește deloc.

 

Ești frustrat, pierdut, și n-ai nici o speranță. Îți mănânci singur din propriile organe, din propriile sentimente. Te autodistrugi numai gândindu-te de ce dracu ai făcut alegerea asta. Te autodistrugi din cauză că primul, a avut timp să se adapteze după tine mai mult decât are actualul.

 

Şi tot timpul, celălalt partener de viață va avea un avantaj, pentru că el te-a cunoscut primul.

Şi ai greșit ca prostul, ai crezut că dacă nu îți schimbi prietenii că alții sunt la fel, poți să îți schimbi partenerul de viață că va fi altfel. Şi mare ți-a fost mirarea când ai descoperit că aveai dreptate, toată lumea are defecte.

 

Înghiți în sec, și mergi mai departe în speranța că se va schimba ceva. Vrei să crezi că oamenii nu vor mai avea defecte.

Faci un copil, și crezi că gata. Viața ta se schimbă.

 

Dar nu, nu se schimbă, îți înveți piticul tot ce ai învățat de la mama ta gigant și adaugi aberațiile pe care le-ai acumulat de la prietenii tăi. Piticul crește și devine și el un gigant, și pleacă mai departe, căci are o misiune de îndeplinit. Trebuie să își învețe propriul pitic să devină gigant.

 

Iar tu rămâi acasă, că nu mai ai nici o misiune de îndeplinit. Tu rămâi cu gândurile și cu sentimentele tale, tu vrei să crezi că ești fericit că ai făcut cele mai bune alegeri. Dar dacă schimbi ceva, vei trăi o viață, viața aia scurtă ce-i drept, în sentimente și frustrări mizere, căci poate ar fi fost mai bine dacă nu schimbai nimic.

 

Dacă ăsta e sensul vieții, de a trăi frustrat și de a învăța piticii să fie și ei giganți, e corect ?

S-a trezit cine ne-o fi inventat, să ne împopoțoneze cu gânduri și sentimente, ca să putem să trăim mizer.

 

Mai multe povesti aici : http://www.mariefecte.blogspot.com

Ce este orgoliul

Stiati ca oamenii orgoliosi sunt adesea cei mai nefericiti?
Stiati ca narcisismul(adorarea de sine) este de fapt un semn de nesiguranta?
Stiati ca orgoliul ne impiedica sa simtim sau sa oferim dragostea reala?
Stiati ca aroganta strica relatiile cu ceilalti?

orgoliul

Iata parerea mea despre ce este Orgoliul si ce efecte are el asupra comportamentului nostru…

Ca de obicei imi place sa pornesc de la definitia din dictionar:

ORGÓLIU, orgolii, s.n. Părere foarte bună, adesea exagerată şi nejustificată, despre sine însuşi, despre valoarea şi importanţa sa socială; îngâmfare, vanitate, suficienţă, trufie. – Din it. orgoglio. Cf. fr. o r g u e i l.

Dar hai sa nu vorbesc despre ceilalti cand eu sunt cel mai bun exemplu…
Am fost o persoana foarte complexata in liceu, cu multe limitari in ceea ce priveste interactiunea sociala. Nu puteam vorbi cu 2 oameni in acelasi timp pentru ca mi-era teama ca ma vor judeca si nu ma vor intelege… Trebuia sa ii iau pe fiecare in parte… Si asta e doar un mic exemplu…

Din acel complex… odata ajuns la facultate am hotarat sa devin un altul… am luat o hotarare interioara puternica… am inceput sa abordez, sa trag de mine si curand sa incep sa am o stima ridicata… prea ridicata ar zice unii…

Am inceput sa am succes… am inceput sa ma cred cel mai frumos barbat… sa fiu narcisist… am inceput sa ii fac pe altii sa se simta sub mine (AMOG-uri) doar ca sa ma pot simti eu bine… si am ranit foarte multi prieteni in felul asta. Sper ca m-au iertat mai tarziu cand mi-am dat seama.

Ajunsesem la un moment dat sa ma cred mare Don Juan, PUA sau mai stiu eu ce… sa abordez ca sa fac demonstratii, sa ma dau mare, sa ma laud… cand de fapt eu nu ma acceptam pe mine, nu ma placeam cum eram… Ajunsese sa-mi placa asa mult acest rol incat uitasem cine sunt cu adevarat… uitasem sa mai fiu vulnerabil, uitasem sa mai am sentimente, sa mai fiu om! Eram player.

Tot din orgoliu nu acceptam cine eram cu adevarat, era mai comod sa ma cred cel mai tare si sa am intotdeauna dreptate iar parerile celorlalti sa nu conteze. Eu stiam ce e mai bine, fetele stiau pe naiba. “Cum sa inveti ceva de la fete… ele habar nu au ce vor… se contrazic mereu”. Fals am invatat enorm de la fete. Ele sunt maestre in arta socialului si emotiilor chiar daca uneori sunt coplesite de ele cand ar fi bine un dram de ratiune. Stiu Nashu, dau sfaturi ca o femeie.

Insa in asta cred… cred ca femeile pot da sfaturi foarte bune… depinde si pe cine intrebi bineinteles si foarte mult CUM intrebi si cum interpretezi ce auzi.

Cand am dat orgoliul la o parte si mi-am dat voie sa fiu asa cum sunt, cu emotiile, fricile, sentimentele mele… am inceput sa cresc cu adevarat… De-abia atunci. Pana atunci ma minteam, jucam un rol care-mi statea bine dar nu eram eu. Oare chiar trebuie sa cuceresc fiecare fata draguta care intra in camera in care sunt cand eu am nevoie doar de o fata simpatica care sa tina la mine acum si sa ma faca sa ma simt apreciat, sa fie tandra cu mine si sa avem nopti salbatice impreuna? E bine sa stii ce vrei si ce te face pe TINE implinit, nu ce zic altii ca ti s-ar potrivi, sau ce da bine la public sau in cercul tau social… asta e! Am pierdut cercuri sociale superficiale pentru ca nu am mai facut lucruri de dragul de a fi acceptat in grup. Si ce? Prietenii adevarati au ramas si un prieten adevarat e mai valoros ca 10 pseudo-prieteni…

Orgoliul… Orgoliul, ca acolo eram…
Oamenii care incearca sa se sinucida sunt cei mai orgoliosi oameni!!!
Ei nu accepta ca ei trebuie sa se schimbe… Ei sunt perfecti asa… lumea asta e cu susul in jos… asa ca mai bine isi baga picioarele in tot si se omoara.

Imi vine un citat in minte:
“Credeam ca toti sunt nebuni, cand de fapt eu eram nebunul…”
Schimbarea nu e grea, insa nici usoara… E doar inlocuirea unui obicei cu altul nou. Si facem asta de multe ori in viata… unele schimbari sunt mai comode ca altele ce-i drept. Dar de putut chiar se poate! Daca si vrei bineinteles. Orgoliul te poate orbi de la a vedea cum sa te schimbi in bine… Cand accepti cu adevarat si feedback si critica si cauti in interior inainte de a respinge parerea altora… ai facut un pas important spre evolutia ta personala.

Atunci cand suntem orgoliosi… e de fapt copilul din noi care este furios… si plange, urla.. si da cu picioarele de pamant pentru ca vrea sa primeasca jucaria pe care o vrea el, nu ce ii da mama, ce vrea el… si plange si iar plange… si pana nu primeste ce vrea el nu se opreste…
Dac-ar fi sa analizezi cu adultul tau comportamentul asta… ai realiza ca ‘a fi orgolios’ nu iti aduce prea mari beneficii si ca e bine sa fii corect cu oamenii… si ce daca fata te-a refuzat… asta e.. are dreptul ei. Nu, nu e o infrangere pentru tine. Refuzuri, acceptari toate sunt experiente.

Cum spunea Rudolph Steiner, parintele antropozofiei:
“Succesele sunt momente care-si dovedesc valoarea in prezent iar esecurile sunt momente care-si

dovedesc valoarea in viitor”… Lasa-le pe toate sa se intample, invata despre tine, mergi mai departe… urmareste-ti visul… Invata sa fi tu si sa te iubesti fara sa te preamaresti…

Invata sa iubesti oamenii si frumosul fara sa-i judeci… unii doar au momente proaste sau au avut multe experiente negative… asta e! Si tu ai avut… Viata e cum vrei s-o vezi!

Sincer, cred ca daca n-ar exista orgoliul deloc… am fi mult mai impacati cu noi, cu ceilalti… nu am lua lucrurile personal… nu am avea energii negative (incerc din rasputeri sa nu urasc, sa nu invidiez, sa nu dispretuiesc pe nimeni… de ce sa-mi creezi mie discomfort emotional? mereu ma intreb cand am astfel de sentimente: Imi face bine acest sentiment? Care este rostul lui? Pot sa-l inlocuiesc cu altul care-mi face mai bine? Da. Sa multumesc pentru ce am si sa accept ca lucrurile nu merg intotdeauna asa cum vreau eu.) Energiile negative pe care le transmitem spre univers se intorc inapoi in noi si ne ranesc si mai tare… Ne consuma din interior… Facem boli psiho-somatice, pe fond de stress… Atunci… are rost sa avem sentimente negative pentru altii oare?

Iar apropo de greseli… atunci cand copilul orgolios din noi ne zice… EU NU GRESESC!! Altii poate! E ca mine mereu…

Cineva intreba odata: Cum sa fac sa am succes mai repede?
Raspunsul a venit deodata: Greseste mai repede!

Avem nevoie de greseli, nu inseamna ca e vina noastra mereu insa suntem responsabili pentru reactia care o avem la greseli si pentru directia care o adoptam din acel moment si pe termen lung.

Asadar drag prieten,

Alege sa cresti… alege o cale fara orgoliu…

Despre bani

Citate despre Bani

  • Banul e mai bun ca saracia daca e folosit din motive financiare (Woody Allen)
  • Banul vorbeste in limba inteleasa de toate natiunile (Aphra Behn)
  • Iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor
  • Banii daca nu va aduc fericirea va ajuta sa traiti mizerabil in confort (Helen Gurley Brown)
  • Prietenia este ca si banul, usor de realizat dar greu de pastrat (Samuel Butler)
  • Toate bogatiile isi au originea in minte. Bogatia este in idei nu in bani (Robert Collier)
  • Cine a spus ca bani nu aduc fericirea inseamna ca nu au stiut unde sa mearga sa faca cumparaturi (Bo Derek)
  • Un om este mai atent la banii lui decat la principile sale (Ralph Waldo Emerson)
  • Dacă banul pentru dvs. este speranţă de independenţă, nu va fi niciodată el. Singura siguranta pe care un om o va avea în această lume este o rezervă de cunostinte, experienta si capacitatea. (Henry Ford)
  • Banii vor cumpara un caine bun dar numai iubirea va face ca el sa dea din coada (Richard Friedman)
  • Lipsa banului nu e un obstacol. Lipsa unei idei DA (Ken Hakuta)
  • Inaintea sa luati bani imprumut de la un prieten ganditi-va de caine aveti nevoie mai mult (Addison H. Hallock)
  • Banii nu încep niciodata o idee. Este întotdeauna ideea ce porneşte banul (Owen Laughlin)
  • Banii sunt ca un saselea simt fără de care nu poti face o completa utilizare a celorlalte cinci. (W. Somerset Maugham)
  • Munceste ca si cum nu ai avea nevoie de bani. Iubeste ca si cum nu ai fost niciodata ranit.
  • Danseaza ca si cand nimeni nu te-ar vedea (Satchel Paige)
  • Banii si femeile, doua dintre cele mai importante lucruri din lume. Lucrurile pe care le-ai facut pentru o femeie nu le-ai face pentru nimic altceva. La fel e si cu bani (Satchel Paige)
  • Daca vreti sa vedeti ce crede Dumnezeu despre bani trebuie doar sa va uitati la cei ce ii au (Dorothy Parker)
  • Nu conteaza cat de bogat sau faimos esti. La inmormantarea ta va conta doar starea vremii (Michael Pritchard)
  • Credeti ca banii sunt radacina tuturor relelor? V-ati intrebat vreodata care este radacina banului? (Ayn Rand)
  • Banii sunt doar un instrument. Acesta vă va duce oriunde doriţi, dar nu va înlocui ca si sofer (Ayn Rand)
  • Timpul este mai valorosca si banul. Aveţi posibilitatea să obţineţi mai mulţi bani, dar nu se poate obţine mai mult timp. (Jim Rohn)
  • Acela care pierde bani, pierde mult. Acela care pierde un prieten, isi pierde mult mai mult. Acela care isi pierde credinta, pierde toate. (Eleanor Roosevelt)
  • Banul nu te face fericit. Acuma am 50 milioane $ dar am fost la fel de fericit si cand aveam 48 milioane $ (Arnold Schwarzenegger)
  • Lipsa de bani este rădăcina tuturor relelor. (George Bernard Shaw)
  • Un om intelept ar trebui să aibă bani în cap nu in inima lui (Jonathan Swift)
  • Cu cat fugi mai mult dupa bani cu atat de greu e sa ii ai (Mike Tatum)
  • Mai degrabă decât dragostea, decât banii, decât faima, da-mi adevărul. (Henry David Thoreau)
  • Un om de succes este acela care face bani mai multi decat poate cheltui sotia. O femeie de succes este aceea ce gaseste un astfel de om (Lana Turner)
  • Când este o chestiune de bani, toata lumea este de aceeasi religie. (Voltaire)

Robotzii s01 episodul ep12-11-10-9

Asteptandrobotzii toate episoadele video download cu nerabdare sa apara desenul animat robotzii din seria 01 episodul 12, m-am gandit ca ar fi cazul sa ne aminim episoadele anterioare de la robotzii pe care eu unul le-am omis personal.

Printre care regasim robotzii s01 ep 11, robotzii s01 ep 10 si robotzii s01 ep 9.

Vizionare placuta, vezi robotzii s01 ep 12, ep 11, ep 10, ep 9 video direct dupa youtube.

De ce ți-e dor, de fapt ?

Mă uit la tâmpita aia de cafea. Zace leneșă pe birou și din cană ies niște aburi dubioși. Nici nu-mi vine să mă apropii. Mă cutremură gândul că trebuie să o beau.

Gust din cafea, îmi frig puțin limba, înjur de două ori și îmi aprind o țigară.

Şi mă gândesc cât de frumos era aburul acela dubios din cană în unele dimineți, mă gândesc că abia așteptam să gust din cafeaua aia dubioasă.

Nu mi-e foame deloc. Dar a trecut deja jumătate de zi și trebuie să mănânc, ca să nu mor. Şi iau telefonul plin de praf și sun repede la pizzerie. Comand pizza mea preferată. Tipul de la livrări, sună la ușă, iar când îi deschid îmi trântește o cutie mare în brațe și nu spune decât “30 de lei”.

Îi plătesc omului și mă așez la masă. Parcă și din cutia asta ies niște aburi dubioși.

Gust dintr-o felie de pizza și o arunc înapoi în cutie. Altă dată aș fi mâncat și cartonul.

Mă plimb prin casă ca dementa. Iar mă așez pe scaun, iar mă ridic. Am tot timpul din lume, nu fac nimic. Mă plictisesc groaznic și nu am stare.

Altă dată chiar aveam ce face în timpul ăsta liber.

Mă întind în pat și mă gândesc. Simt că mi-e dor. Şi îmi este la fel de dor, cum îmi era odată dor  după cafeaua mea de dimineață.

Oare există o categorie a dorului ? Există dor tare, dor foarte tare ?

De ce când ți-e dor de ceva, renunți la “dorurile” care până acum îți bucurau viața? De ce pizza aia care îți provoca hohote de râs printre papilele gustative nu are nici un gust?

De ce îți vine să vomiți când mănânci ?

Şi știi ce e cel mai greu ? Cel mai greu e să știi de cine îți e dor. Era mult mai simplu să îți vină să vomiți și să nu știi de ce.

Era mult mai frumos să te trezești nervos și să nu ai chef să bei o cafea.

Dar nu, de ce să fie simplu ? De ce să fie ușor ? Nu ai voie să te bucuri. Trebuie să fii pragmatic și să calculezi orice rahat, trebuie să îți dea cu virgulă. Că așa vrei tu, să împarți 8 la 14, când ai putea să îl împarți la 2.

Trebuie să calculezi tot. Trebuie să știi ce urmează și să îți imaginezi tu în mintea ta cum va fi, folosindu-te de calculele tale. Folosindu-te de formula ta stupidă inventată de tine. Nici măcar nu știi dacă există.

Nu poți să te bucuri. Nu ai voie. Dacă te bucuri o clipă de grătar după aia o să fi trist că ai mâncat prea mult și că te îngrași.

Dacă alegi perfecțiunea, o să fi uimit că și perfecțiunea are un milion de defecte.

Păi atunci ce căcat te mai face fericit ? Şi de ce ți-e dor, dacă nu există nici un motiv să îți fie ?

Citeste mai multe povesti aici : http://www.mariefecte.blogspot.com

Inainte si dupa

flacari mana glob pamantescInainte si dupa, despre femei si despre barbati.

Inainte erau femei care gateau ca mama,

Acum sunt fete care beau ca tata!

Inainte si dupa, despre romania de azi.

Un material video care te lasa fara glas

Toată lumea poate, dar nimeni nu vrea.

Şi nimeni nu vrea. Toată lumea poate, dar nimeni nu vrea.


Dar cum să poți dacă nu vrei ? Dar cum să vrei dacă nu poți ? Ce paradox e ăsta ? Sau nu e paradox?

Cald și frig și iar cald. Şi poți să te dezbraci, că doar ți-e cald..dar ți se face frig, și dacă te îmbraci iar ți-e cald. Se poate numi paradox ?

Cum poate o haină să schimbe starea unei vieți ?? Acum 4 secunde, era cald..dar s-a făcut frig la loc.

Exersând și tot exersând crezi că poți, crezi  că reușești. Dar degeaba, e imposibil, n-ai cum să încălzești ceva rece.

Şi inventăm, că noi oamenii suntem buni la asta, inventăm mănuși cu găuri, să nu ne fie nici prea cald nici prea frig. Dar frigul intră prin găuri. Şi rămâne o parte caldă și una rece.

Şi ce faci atunci ? Te dai cu capul de pereți că nu ți-a ieșit invenția. Şi stai ca prostul și încerci toate mizeriille în speranța că îți va putea fi bine din nou, nici prea cald nici prea frig.

Dar n-ai cum. Tu vrei, dar nu poți ! Nimic nu funcționează, și parcă îți face în ciudă, parcă frigul și căldura s-au întors împotriva ta.

Dar nu te lași bătut, crezi că ești deștept și puternic și că poți face orice.

Şi au trecut 50 de ani de când tot încerci, și cineva, mai isteț ca tine, a reușit să facă o altă invenție pentru tine special. A reușit să îți creeze un loc al tău, unic, unde vei sta singur, pentru că tu nu mai ai puterea necesară să încerci.

Şi toată lumea plânge. Toată lumea plânge că tu pleci în locul tău, unic, creat special pentru tine.

Păi unde mai e bucuria invenției ? Toată lumea ar trebuii să se bucure, pentru ce a reușit un om să facă. Un om, mai capabil decât tine, a reușit să îți creeze un loc unic.

Un om, s-a gândit că tu vei încerca o viată ca prostul, și te vor lăsa puterile, și ți-a amenajat un loc cu flori și ciment.

Şi noi ce facem ? Ar trebuii să ne bucurăm, nu să plângem.

Noi putem să ne bucurăm, dar nu vrem..? Sau vrem să ne bucurăm dar nu putem ?

Cum rămâne..toată lumea vrea și nu poate ? Sau poate și nu vrea ?

Mai multe povesti aici http://www.mariefecte.blogspot.com

Te iubesc pentru că

Cele mai frumoase cuvinte fără îndoială sunt cele 4 magige “te iubesc pentru că”. Dar pentru ce te iubesc ?

Te iubesc pentru că atunci când mi-e foame îmi spui să nu mai mănânc..

Te iubesc pentru că nu mi-ai zis niciodată că sunt urâtă ( deși uneori sunt )

Te iubesc pentru că atunci când ma simt rău, ție chiar îți pasă.

Te iubesc pentru că mă asculți atunci când am nevoie.

Te iubesc pentru că ții cont de sfaturile și de părerile mele.

Te iubesc pentru că oriunde m-aș duce, știu că tu te gândești dacă am ajuns cu bine.

Te iubesc pentru că ești sursa mea de inspirație.

Te iubesc pentru că ai o rezolvare pentru toate problemele.

Te iubesc pentru că ești cel mai deștept om din lume.

Te iubesc pentru că îți pasă dacă am reușit ce mi-am propus.ămda

Te iubesc pentru că mă cerți atunci când greșesc.

Te iubesc pentru că nu există nimeni în lume care să mă cunoască mai bine decât mă cunoști tu.

Te iubesc pentru că te gândești cum să ma faci mai fericită.

Te iubesc pentru că îți amintești de fiecare dată, înaintea mea, când e aniversarea noastră.

Te iubesc pentru că mi-ai făcut cele mai frumoase cadouri din lume.

Te iubesc pentru că îmi spui că îți place ce ți-am gătit, chiar dacă nu îți place.

Te iubesc pentru că îmi dai răspunsul la orice întrebare.

Te iubesc pentru că nu îmi spui atât de des că mă iubești, dar mă iubești.

Te iubesc pentru că îmi ștergi lacrimile atunci când plâng.

Te iubesc pentru că ai încredere în mine.

Te iubesc pentru că exiști.

Şi cum să nu te iubesc după atâtea motive ?

Mai multe povesti aici : http://www.mariefecte.blogspot.com