Un vânt cărunt îmi baten-n geam,
Şi afară-i frig şi ceaţă
Şi eu la tine mă gândeam,
Cum gerul surnă de povaţă.
Iar focul aprig işi înclină
Triumfa frunte-n zare.
Plecandu-şi mâinile spre cer
Cu drag şi cu splendoare.
Privindu-ţi chipul înstelat
De timp şi de culoare.
Fiori mă cern necugetat
Cu foc în picioare goale.
Bună, frumos post. Va doresc tuturor s-ar putea plăti astfel concentra pe propriile lor publică în timp ce faceţi. Am ajuns acros blog-ul dvs. pe Yahoo atunci când caută o zonă. Voi reveni în scopul de a blog-ul tau. Îmi pare rău pentru meu Englisch săraci personal, eu sunt din Olanda. Cele mai bune în ceea ce priveşte Olanda!
imi place foarte mult aceasta compunere de iarna
este grozava 🙂
ma bucur ca-ti place 😀
in primul rand nu este compunere este o pezie
multumesc de apreciere, ei bine , eu si pentru o compunere ii pot da ritm si rima, de aceea am ales sa fie o compunre, cel putin cand am alcatuit-o … m-am gandit sa fie o compunere si nu poezie 🙂 chiar daca a iesit mai mult poezie.
Insa autorul are ultimul cuvant, deci am lasat-o ca o compunere 🙂
O sa alcatuiesc si alte compuneri/poezii pentru ca observ ca multora le plac.
Salut
Pac Pac Pac
Dar sa recunosc este frumoasa!!!!!!:)
reconstinta ta este arepciata