Să discutăm… despre cireşele de mai ce s-au copt pe bătrâna Uitare, despre visele cu miros de fân cosit ce le-a adunat dorul în căpiţa amintirii, despre dor de dor şi iarăşi dor,despre cei care pleacă, fizic vorbind, prea grăbiţi spre o fericire Iluzorie?
Să discutăm despre noi, şi despre stelele ce-au alunacat spre cealaltă parte a vieţii, şi mi-ar mai plăcea să desluşim împreună ecuţia fericirii a cărei rezolvare nu am găsit
De-a dreptul fascinant 🙂
Iti multumesc dar cât de lungă e noaptea când stele cad una câte una spre tărâmul nefericirii….