Tag - Iubire in cuvinte

La vorba cu copacul

Etapele :
Drumul pana la el

Uneori problemele par mai mari decât tine. Ai nevoie de ajutor, dar nici un prieten nu e pe aproape în timp şi spaţiu. Ai vrea sa nu trebuiasca să îţi pui în cuvinte dificultăţile, ci doar să primeşti iubire, înţelepciune şi putere de la Cineva.

Nu ştii prea bine de la Cine; doar porneşti în căutarea Lui.
Şi uneori paşii ţi se opresc în dreptul unui copac, iar trupul şi sufletul caută sprijin…

Alegerea lui

Alegi un copac care îţi place spontan, te îndrepţi către el; îi vorbeşti , îl atingi…
Te apropii de el fără să ştii prea bine de ce, dar cu încredere.

Îndreaptă-te către el, uită-te bine şi vezi ce anume te atrage mai mult la acel copac…
Poate că e statura lui, forma trunchiului, poziţia ramurilor, modul cum se strecoară căldura şi lumina printre frunze…foşnetul frunzelor… faptul că insectele şi păsările se îndreaptă cu plăcere către el… parfumul frunzelor sau al florilor, textura scoarţei, starea de siguranţă pe care o simţi când te sprijini de el…

ÎMPRIETENIREA CU EL

Iar pe măsură ce stai mai mult alături de el simţi atingerea blândă a legăturii cu tot ce te înconjoară…
Şi înţelegi că îţi poate spune secrete care să acopere întreg domeniul gândirii …

Un copac ştie multe, pentru că el adună toate elementele : apa – seva, pământul – prin rădăcini, frunzele se hrănesc cu aer, din frecarea lemnului ţâşneşte focul …
El este un simbol al vieţii în continuă evoluţie, in care existenţa umană se află atât în stare manifestă cât şi în stare virtuală, sub formă de germeni şi seminţe. El te poate învăţa despre potenţialul tău…

El te poate învăţa despre întreaga lume: rădăcinile lui apar ca principii ale maifestării, iar ramurile ca dezvoltare a acesteia… deci el poate să ştie şi ceea ce tu nu ştii încă să îl întrebi …
Chiar dacă tu nu ai dat încă o formă întrebărilor tale, el îţi înlesneşte comunicarea cu cele trei niveluri ale lumii:
– cel subteran, prin rădăcinile care răscolesc adâncul ;
– suprafaţa – prin trunchi şi crengile de jos, cele pe care le poţi prinde cu mâna;
– înaltul – prin ramurile de sus, atrase de lumina soarelui, pe care le poţi atinge cu privirea .

IDENTIFICAREA / ASEMĂNAREA CU EL

Opreşte-te la un pas distanţă de el şi priveşte-l de sus până jos şi de jos până sus, din cer până spre pământ şi din nou de la pământ către cer, şi vezi dacă îl poţi simţi ca pe un centru, axă a lumii, simbol al verticalităţii… sau dacă nu, cum altfel ?

În ce fel seamănă cu tine? Priveşte-l cum te-ai privi în oglindă, şi vorbeşte despre el cum ai vorbi despre tine. Ce vezi, ce auzi, ce simţi ?
Întreabă-l cum se simte, scrie răspunsul.
În ce măsură ce spui despre el îţi spune ceva despre tine?

ÎNCREDINŢAREA PROBLEMEI

Din cele spuse de(despre) copac alege o problemă comună sau o problemă care e numai a ta …
Apropie-te de copac, lipeşte-te de trunchiul lui, aşa cum îţi e mai confortabil , fie cu spatele, fie cu faţa, fie doar cu palmele – important e să simţi contactul cu scoarţa şi sprijinul pe care ţi-l oferă.

Te relaxezi din ce în ce mai mult şi simţi circulaţia sângelui şi a sevei; punctul de contact dintre tine şi copac funcţionează acum ca un cordon ombilical, iar prin el circulă o energie extraordinar de mare…

Concentrează-ţi problema în punctul de contact şi cere-i copacului să o primească.

Problema ta intră în copac şi trece în fluxul sevelor, se amestecă cu apa şi sărurile pe care rădăcinile le sorb din pământ şi le poartă apoi treptat, lent şi sigur către frunze.
La nivelul frunzelor, lumina soarelui care asigură hrana, luminează problema pe toate părţile, o ajută să se dizolve şi o transformă în hrană; aceasta intră din nou în fluxul sevelor… până la rădăcină, unde tot ce a rămas netransformat, nefolosit nici de tine, nici de copac ajunge în pământ…

Conectat la viaţa copacului, tălpile tale ajung să fie ca nişte rădăcini care te leagă de energiile pământului – centrul de siguranţă şi de linişte interioară – şi poţi respira prin aceste noi rădăcini ale tale, respiraţie conştientă…
Din creştet îţi pornesc ramuri care se extind tot mai mult în sus spre cer , soare , planete, galaxii – şi prin care poţi inspira iubirea, înţelepciunea şi puterea de care ai nevoie…

Gândurile şi sentimentele tale profunde urcă spre suprafaţă devenind din ce în ce mai conştiente… le laşi să urce pentru că acum te simţi în deplină siguranţă….

DESPĂRŢIREA CA PRIETENI

Te vei desprinde de copac, ca un fruct copt, atunci cînd ai primit tot ceea ce aveai nevoie să primeşti şi ai eliberat tot ceea ce te împovăra…
Uşor şi liber îl vei atinge şi îl vei mângâia pe scoarţă sau pe ramuri. Îl vei simţi la fel de liber şi lipsit de griji ca şi tine. Această stare este esenţa adevăratei prietenii, matură, naturală, în care fiecare se simte bine în prezenţa celuilalt.
Împreună, prietenii creează un câmp ce susţine fiecare individ, ajutându-l să privescă în sus spre soare şi să-şi descopere propria lumină.

Vei simţi cum se naşte o tainică şi trainică prietenie între tine şi acel copac.
Dacă vre-o dată vei mai fi trist vei vedea cum numai gândindu-te la el îţi va dispărea rapid tristeţea.

Aşezat lângă el, sau întors la locul şi timpul din care ai plecat scrie despre tot ceea ce ai văzut, ai auzit, ai simţit şi ai înţeles din această experienţă, despre modul în care minunatul tău prieten te-a sprijinit în această clipă a creşterii şi dezvoltării tale şi despre ce ai ales să păstrezi în seminţele pe care le vei sădi la rândul tău.

Puterea scrisului

Puterea scrisului pe care multi nu o cunosc.

Cu totii ar trebuie sa ne luam notatite , atunci cand ne punem in minte sa realizam ceva , s-ar putea ca in timp sa uitam , asa ca mai bine ne luam notite si le postam pe un perete sau intr-un spatiu vizibil , pe birou in special.

Daca puteti transpune informatia de aici in orice poveste despre prezentul si viitorul vostru, modalitatea e aceeasi.

Si aici se vorbeste despre acelasi lucru…

Cand scrii despre ceea ce iti doresti, e ca si cum ai lasa un bilet pe biroul ingerului tau pazitorn chiar daca atunci cand ceri nu se rezolva imediat, biletelul ii sta in fatza si atunci va gasi o solutie… 🙂

Te mai iubesc oare?

Sunt confuz, nu stiu ce sa mai fac … nu pot nici sa te mai vad.. nu pot nici sa iti vorbesc..

ti-am scris de atatea ori .. dar nici un raspuns inapoi .. nu inteleg cum pot trai zile departe de tine .. de iubirea noastra ..

.. astept zi de zi o veste de la tine .. si nu stiu cand vine .. nu stiu cat timp trebuie sa treaca ca sa te vad dinou .. nu stiu ce se intampla cu tine .. daca iti este bine sau iti este rau .. daca te gandesti la mine .. sau daca nu ..  stiu doar ca sunt singur .. nu am pe nimeni (doar pe tine te puteam avea..)

.. sa te astept ..

te astept iubirea mea .. te astept .. sper numai sa vi cat mai repede sa o luam de la capat .. intr-o alta lume .. cu suflet .. si sentimente ..

.. imi este dor de tine .. iubirea mea ..

.. lasa-ma doar sa te iubesc .. atata vreau ..

.. iubire ..

Spiritul cartii

Povestea cartii:

nu inteleg mai nimic din ceea ce scrie.

dar nici n-o mai pot inchide.

am ascuns-o in diverse locuri. face ce face si imi iese in cale cand ma astept mai putin.

o privesc indelung… cand mi se pare ca incep sa deslusesc ceva, isi intoarce paginile sau textul incepe sa se dizolve. am senzatia ca isi bate joc de mine.

noaptea o aud fosnind si vad fulgerele care ii tasnesc uneori dintre pagini…

Sa fie spiritul cartii sau mistere ascunse …

Simple cuvinte de dor

..mi-e dor de zilele când îmi luai faţa în palme…mi-e dor de clipele în care priveai in ochii mei…mi-e dor de mainile tale pe trupul meu…mi.e dor de buzele tale pe gura mea…mi.e dor de îmbrătisarile tale….mi-e dor de dragostea noastră ascunsa si de pasiunea noastra dezlanţuita…mi-e dor de glasul tau….mi-e dor de mesajele tale…mi-e dor de intalnirile noastre…mi-e dor de tigară fumata împreuna…mi-e dor de plimbarile cand ma tineai de mana in văzul lumii ca si cand n-am fi existat decat noi doi pe pamant…mi-e dor…mi-e dor….mi-e dor de tine!….vreau să fiu iar zapada in viaţa ta..

Un simplu joc de cuvinte

M-am jucat cu cuvintele, le-am rupt si le-am risipit.

M-am crezut stapanul lor si le-am simtit biciuirea in propria minte.
pe cele care mi-au ramas dupa chicoteli de zi si urlete in noapte, le-am strans marunt intr-o rugaciune.

Doamne, ajuta-mi ca pe drumul catre Tine, sa ma regasesc pe mine insami. si bucuria reintalnirii sa nu ma faca sa-mi intorc privirea de la fata Ta, la capatul drumului meu.
da-mi puterea de a-mi construi drumul cu mainile, cu mintea si cu sufletul meu.
iar fericirea de a dobandi credinta sa imi aduca puterea de a o arata si altora…
Iti multumesc ca existi si ca mi-a fost dat sa Te pot cunoaste

In toiul noptii

In toiul noptii  te invit sa dansam …

Sa ne lasam picioarele desculte si purtate de vant.

Sa ne regasim intre petale de tradafiri si spini .

Sa fluturam ca doi fulgi agatati intr-o rama de sticla …

Sa fim cantec si  soare …

Sa fim precum povestitorul si povestea …

Iubire pe tocuri

Iubirea pe tocuri in esenta ei …

Este o iubire la inaltime , urci ce urci si uiti sa te mai uiti in jos …

Esti deasupra tuturor , valurile iubirii tale acopera orice nepasare …

Este precum un evantai ce flutura sageti otravitoare.

Tocurile ascutite lovesc din plin nu doar un singur barbat ci o haita de oameni.

Iubirea semnifica o divinitate , iar tocurile , incoronare divinitatii , fa un test ,  considera-te propriul tau rege (regina) in propria imparatie

Descult in iarba

Image and video hosting by TinyPic
azi, vreau sa am umerii goi de nepasare si sa adorm pe mare, perna sa-mi fie croitoreasa de imaginatie

azi vreau sa umblu descult si  sa uit de nepasare, sa-mi desfac siretele in zare … sa-mi troptesc picioarele in iarba si sa calc cu savoare pe nisipul verde