Discriminarea de gen din romania

Percepţia discriminării de gen la nivelul populaţiei educate tinere din România

O abordare cantitativă.

discriminarea in romania

Existenţa unei discriminări de gen în România nu este o noutate acestea regăsinduse în domenii şi contexte foarte variate – de la declaraţii de nivel suburban ale unor personaje politice importante1 până la o percepţie resimţită de noi toţi relativ la atitudinea sau starea de fapt diferită în ceea ce priveşte genul în diverse domenii (educaţional,politic, economic etc).
Ancheta efectuată în rândul tinerilor care studiază la ASE subliniază percepţia tinerilor cu privire la existenţa discriminării
între bărbaţi şi femei în România.
Astfel, aproape 85% dintre respondente şi peste 56% dintre respondenţi au considerat că, există discriminare de gen în ţara noastră. O ilustrare grafică poate fi urmarită
în figura alaturata.

Principala cauza a acestei discriminărio reprezintă ideile preconcepute cuprivire la diferenţele de gen existente în societatea românească (78% dintre respondente şi 49% dintre respondenţi). La mare distanţă,se situaează opinia (împartaşită de 17% dintre respondente şi 12% dintre respondenţi) conform căreia femeile alocă prea mult timp activităţilor gospodăreşti; urmată de asumţia (agreată de 12% dintre respondenţi şi 7% dintre respondente) că, prin natura lor, femeile nu pot fi egale cu bărbaţii. Totodată, aproape 9% dintre respondente au apreciat şi faptul ca femeile nu se implică suficient de mult în cariera profesională.

Rezultatele anchetei sunt

statistica discriminare

similare datelor publicate la nivel naţional, de către OSF în BOP din noiembrie 2005. Astfel 50% dintre cei intervievaţi (faţă de 40% care erau în dezacord) considerau ca în general bărbaţii sunt mai buni lideri politici decât femeile. În ceea ce priveşte aptitudinile bărbaţilor şi a femeilor de a conduce afacerile, părerile erau împărţite în mod egal. Două treimi dintre răspunsurile valide erau în dezacord cu afirmaţia conform căreia o soţie care nu lucrează este tot atât de realizată ca şi una care are o slujbă plătită.Relativ la importanţa mai mare a studiilor universitare pentru bărbaţi decât pentru femei, 80% dintre respondenti îşi exprimau dezacordul faţă de această aserţiune.

De ce această percepţie? Nu putem decât să intuim. Una dintre posibilele cauze ar putea fi dezvaluită de situaţia analfabetismului în cadrul populaţiei de 10 ani şi peste existentă

în România la ultimul recensământ, prezentată în figura de mai jos. Deşi deţinea o pondere de 51,5% din totalul populaţiei de 10 ani şi peste, populaţia feminină avea un segment cu aproape 20% mai mare din numărul de analfabeţi. şi faptul ca femeile nu se implică suficient de mult în cariera profesională.societatea românească (78% dintre respondente şi 49% dintre respondenţi). La mare distanţă,se situaează opinia (împartaşită de 17% dintre respondente şi 12% dintre respondenţi)conform căreia femeile alocă prea mult timp activităţilor gospodăreşti; urmată deasumţia (agreată de 12% dintre respondenţi şi 7% dintre respondente) că, prin natura lor,femeile nu pot fi egale cu bărbaţii. Totodată, aproape 9% dintre respondente au apreciatşi faptul ca femeile nu se implică suficient de mult în cariera profesională.