V-ati intrebat vreodata cum arata zambetul lui Dumnezeu ? Nu-l putem descriere, nu-l putem asemana, ci doar il putem percepe intr-un mod aparte. Pentru fiecare dintre noi, un zambet are un inteles diferit …
Cum să renunți la fumat
Fumatul poate fi un obicei ușor de luat și greu de renunțat.Iată veștile bune – există decenii de cercetări despre...
Read More
Efectele Agresiunii, de ce ai face asta?
Efectele agresiunii Hărțuirea poate afecta pe toți – cei care sunt hărțuiți, cei care hărțuiesc și cei care...
Read More
4 Moduri naturale de a scăpa de cosuri cât mai repede posibil
Acneea este o boală comună a pielii care afectează aproximativ 85% dintre oameni la un moment dat în viața lor.Simptomele...
Read More
Cum sa scapi de mătreață?
Cum să scapi de mătreață?? Există suficiente probleme de rezolvat zilnic atunci când vine vorba de părul tău. Este...
Read More
Despre Ziua Mondială a Copilului
Ziua Mondială a Copilului Ziua Mondială a Copilului a fost înființată pentru prima dată în 1954 ca Ziua Universală a...
Read More
Exact, a inceput facultatea si odata cu ea, a aparut si interesul de a scrie pe blog. Facultatea reprezinta adunarea de cunostinte pe care ai asimilat-o de-a lungul timpului si care infloreste intr-un mod sau altul in mintea ta, fie – ori esti prost.
Ceea ce mi-a atras atentia la facultate, sunt stilurile studentilor de a fi sau a nu fi.
Ei bine, studentii se claseaza astfel
Studentii care vin la facultate doar pentru prezenta.
Ceilalti studenti care vin cu dragul de a baga ceva la cap.
Iar in ultimul rand, tocilarii care pun o mie de intrebari si toate intrebarile sunt aceleasi numai ca intreaba intr-un mod diferit.
Cum spunea un prieten .. restul sunt doar … detalii
Bancul zilei de astazi impreuna cu bula in rolul principal. Bancul este cat se poate de haios, la ordinea zilei.
La ora de dirigentie
– Ionica, unde lucreaza tatal tau?
– E gunoier!
– Vai, Ionica, spune si tu ca lucreaza la salubritate!
– Vasilica, tatal tau unde lucreaza?
– E gropar!
– Vasilica, se spune ca lucreaza la pompe funebre!
intr-un final ajunge la Bula!
– Bula , tatal tau cu ce se ocupa?
– E DJ la Mystic Club!
– Adica?
– Clopotar la biserica!
Dupa ce doua saptamani am intampinat diverse oprelisti in a atenta la aceasta forma superba de libertate si explorare, intr-un final iata-ma plecat. Problemele nu au incetat sa interfereze cu telul meu.
Am plecat intr-o superba dupa amiaza de toamna, 20.09.2011…Drumul de la Toplita catre Constanta, Navodari este plin de peisaje magnifice. Culorile toamnei acompaniau din surdina inca verdele staruitor al verii. Padurile de brad si fag au lasat loc, incet, celor de salcam, artar, mesteacan, salcie si alte specii care salasluiesc pe la deal si campie…Serpentinele si pasurile montane, prin care am trecut, cat si cele ale vietii, m-au aratat si mi-au confirmat pentru a mia oara ca suntem doar praf in vant…Totusi e bine sa nu ne risipim …Totusi e bine sa asteptam si sa urmam „vantul zeilor” … ( Kami Kaze ) pentru a prinde sens si valoare actiunile si vietile noastre !
O calatorie, o experienta, o tentativa de a depasi limite si de a acumula nelimitari …
In prima noapte am dormit in dubita mea transformata cu mult efort intr-un pseudo-minicampervan. A fost confortabil. Un pat de 140cm x200cm, lumina suficienta sa citesti, curent electric de 220v pt laptop si telefon, diverse cutii si moduri de depozitare a lucrurilor necesare intr-o astfel de calatorie … Somnul a fost odihnitor, dar trezirea a fost divina …Sa deschizi ochii la mijitul zorilor si sa vezi prin geamuri de jur , imprejurul tau intreaga natura care se trezeste si ea…Sa auzi o adevarata orchestra de triluri care mai incet, care mai tare …dar toate in armonie perfecta…Apoi sa te dai jos din pat direct afara si sa simti aerul umed si inmiresmat al crepusculului …
Am impachetat ” casuta ” si am plecat la drum…Drum lung si plin de stari si sentimente specifice locurilor prin care rotile si vointa exterioara ma purtau …
Nimic nu este mai mai frumos, dupa mine, decat sa poti calatori in lumea larga…Sa fii liber si ai dupa tine tot ce ai nevoie… Sa poti sa te opresti unde simti si vrei …Sa poti sa admiri cat vrei si cum vrei ce peisaj vrei … Natura mama are infinite surprize si lectii ce asteapta pentru noi cu rabdare si drag … Nu amanati si refuzati sa le gustati …
Aproape de Natura inseamna viata!
Nu am putut dormi noaptea asta…, toamna mi-a bătut in geam cu degete de ploaie şi m-a rugat să-i ofer o amintire de pe vremea când când înfloreau cireşii. Am deschis fereastra şi toamna a pătruns in suflet cu timiditate, cu braţele încărcate de flori şi cu picături de ploaie ce se aşezau pe clipa de ieri, şi pe cea de mâine şi pentru atunci când visele uscate vor troieni albul dimineţii.
Pe cerul toamnei, pânza de păianjăn a destinului, cârpită din loc în loc, acoperă bruma iubirii ce troienise la casa cu dor. Lacătul a căpătat culoarea uitării, ruginie ca a frunzei de toamnă purtată intâmplător de către vânt, la întretăiere de ani. Nu l-am deschis, pierduserăm cheiea fericirii tot într-o toamnă, pe Dealul cu Dor, când visele mor dintr-un simplu dor…
Noaptea căpătase pentru mine valoare de mit şi mitul nu poate exista in afara gutuilor coapte şi a strugurilor brumaţi. Si noaptea albastră pe cerul încărcat cu stele părea o pictură abstractă pe care un om talentat şi-a vărsattot focul din privire şi din suflet pentru a-i da viaţă. El devenise Demiurgul capabil să facă din noapte zi, şi din nefericire, fericire. I-a dat nopţii de toamnă propria sa sensibilitate şi ce oare este mai frumos ca privirea cerului albastră să impietrească in zori vise ruginii, flori cu miresme ale trecutului, foi ingălbenite de vreme pe care scria „Toamna iubirii” şi „Iubirea Toamnei”?
Daca ai venit pe acest subiect inseamna ca ai uitat ceva saptamana asta. Asa e ca nu te-ai uitat la robotzi inca de joi nestiind ca au revenit.
Ei bine orice zi ar fi nu e niciodata prea tarziu sa vezi robotzi ep 1 sez 2.
Dupa o vara plina de vacanta pentru mo si foca acestia incep munca de zi cu zi sau mai bine zi de joi cu joi. De acum in colo robotzii ne vor bucura fiecare joi si ne vor face mai fericiti vizualizand videoclipurile lor haioase.
Inca din ep 1 sez 2 robotzii mo si foca fac nazdravenii, se imbata, merg in club si alte lucruri. Va las mai jos sa vedeti chiar voi ce se intampla pe acolo:
Dupa o vara de dor, cei de la Creative Monkeyz (realizatori serialului cu robotzi mo si foca ) revin in fortza cu episodul nostru preferat. Un nou sezon care va dura cel mai probabil pana la Craciun ne asteapta.
Joia trecuta a aparut ep 1 din sezonu 2 care ne lasa cu gura cascata. Precum episodul 1 din sezonul 1, cel precedent care s-a terminat in vara, si acesta a inceput tare cu un mo si foca in forma.
Va pun mai jos videoclipul de pe Youtube pentru a vedea episodul numit Onomastica:
Astazi pe 24 septembrie 2011 Google aniverseaza 75 de ani de la nasterea lui Jim Henson păpuşar. Daca folositi google ca motor principal de cautare puteti vedea minunatul logo pe care l-au pus cei de la Google in memoria acestui papusar.
Jim Henson păpușar, a avut un imens succes cu show-ul sau. Acesta a inceput cu un program de televiziunea difuzat in Anglia. Ca personaje s-a folosit de o serie de papusi care au atras publicul.
In locul logo-ului Google veti putea vedea 6 imagini cu papusi realizate chiar de el.
Sesame Street, serialul lui, este unul dintre cele mai lungi show-uri de televiziunea. avand peste 4100 de episoade la activ si grupate in 38 de sezoane. Serialul a fost difuzat si in Romania, India, Italia, in total 140 de tari diferite. Premierea serialului Sesame Street a avut loc in 1969 10 noiembrie.
Gândurile nopţii de septembrie fără crizanteme, fără vise.., doar cocorii, mai grăbiţi ca anul trecut, îşi desfac aripile pentru obositorul drum. Nu mai privesc în trecut, în trecutul meu, fireşte, nu mai vreau să aleg steaua norocoasă din Carul Mare şi nimic din ce se cheamă „fericire”.
In această toamnă vreau să urmăresc schimbările naturii: durerea copacului rămas fără frunze, a pădurii pustiită de plecarea privighetorii, a cerului ce-şi adună stelele aproape de rai. Nu vreau să păşesc peste această toamnă rujinie fără a mângâia frunza bătută de vânt şi inima rănită de soartă.
Se apropie ziua naşterii mele şi, poate, de aceea toamna imi inţelege păsurile. Când m-am născut in ziua aceea blestemată, ploua mărunt, mărunt. Octombrie, o toamnă întârziată, când ultimele flori se scuturau în vânt.Septembrie mi-a dăruit o gutuie ce avea gustul copilăriei, a jocului de-a-ascunselea, a drumului spre casa bunicii spre care alergam plină de emoţie. Si tot septembrie, dar în alt an, mi-a trimis o poză cu o fetiţă blondă, cu părul făcut inele şi cu ochii nespusi de albaştri. Am privit-o un timp, parcă o mai văzusem în alte vremuri, şi nu înţelegeam misterul din privire. Avea ceva divin, păreau că sunt înlăcrimaţi, acoperiţi cu vălul inserării ce se va aşterne peste timpuri. Am căutat in albumul lunii octombrie şi am regăsit fetiţa blondă, cu ochii nespuşi de albaştri ce râdea unui apus de soare vineţiu.I-am mângâiat faţa şi din înmplare, mâna a atins aceeaşi ochi albaştri dar a femeii care nu mai poate zâmbi unui soare de octombrie.
2010.11.29
Timpul mă ia în galop spre tine
şi picioarele calului nepotcovite
scot din pietre scântei de dor.
***
Îţi văd de departe ochiul, rotund ca un cerc,
înconjurându-mi spinarea pe care au făcut cuib rândunele,
şi mă dor umerii…prea multe linii adunate grămadă
numai dorul e albastru şi perfect rotund.
***
Ninge in galopul calului, pe irisul cercului,
spăl cu rouă liniile prea verticale,
un cuc a depus ouă intr-un colţ al cristalinului,
n-auzi cum ţipă: „cu-cu, cu-cu”?
***
Galopul calului în galopul timpului
Pe marginea cercului ce a devenit dreptungi
Scoate din amintire scântei de dor