Cauti „cum sa te protejezi impotriva soarelui”? Cauti o solutie de protectie antisolara ? Cauti printre cele mai bune reclame ca sa gasesti cel mai bun produs de protectie solara ? Ei bine, reclama urmatoare cu siguranta te va ajuta sa te protejezi de soare.
Cum să renunți la fumat
Fumatul poate fi un obicei ușor de luat și greu de renunțat.Iată veștile bune – există decenii de cercetări despre...
Read More
Efectele Agresiunii, de ce ai face asta?
Efectele agresiunii Hărțuirea poate afecta pe toți – cei care sunt hărțuiți, cei care hărțuiesc și cei care...
Read More
4 Moduri naturale de a scăpa de cosuri cât mai repede posibil
Acneea este o boală comună a pielii care afectează aproximativ 85% dintre oameni la un moment dat în viața lor.Simptomele...
Read More
Cum sa scapi de mătreață?
Cum să scapi de mătreață?? Există suficiente probleme de rezolvat zilnic atunci când vine vorba de părul tău. Este...
Read More
Despre Ziua Mondială a Copilului
Ziua Mondială a Copilului Ziua Mondială a Copilului a fost înființată pentru prima dată în 1954 ca Ziua Universală a...
Read More
Să nu crezi în femeia care râde la despărţire
Femeia e ca natura, niciodată nu poţi să-i cunoşti tainele
În braţele bărbatului femeia e înger
Am văzut o femeie purtându-se ca un bărbat şi un bărbat gudurându-se ca o femeie.
Am fost regină, sclavă, acuma sunt femeie
Femeia e o barcă pe-o mare necunoscută; ferice de bărbatul care ştie s-o cârmuiască.
Sărind capra a dat peste oaie
Căprioara e o fătură prea sensibilă pentru a avea coarne
Broasca, dând de noroi, s-a înecat la mal
Femeilor le place haine noi, brbaţilor – feţe noi.
Soţia e ultimul lucru care-l interesează pe soţ, dar nu şi soţia altuia.
Ce greu se rupe trestia plângătoare.
Vecina s-a despărţit de soţ după ce i-a constatat meritele.
Nici pădurarul nu stie unde e inima pădurii.
lucretia Ionescu Buiciuc
Să nu crezi în femeia care râde la despărţire
Femeia e ca natura, niciodată nu poţi să-i cunoşti tainele
În braţele bărbatului femeia e înger
Am văzut o femeie purtându-se ca un bărbat şi un bărbat gudurându-se ca o femeie.
Am fost regină, sclavă, acuma sunt femeie
Femeia e o barcă pe-o mare necunoscută; ferice de bărbatul care ştie s-o cârmuiască.
Sărind capra a dat peste oaie
Căprioara e o fătură prea sensibilă pentru a avea coarne
Broasca, dând de noroi, s-a înecat la mal
Femeilor le place haine noi, brbaţilor – feţe noi.
Soţia e ultimul lucru care-l interesează pe soţ, dar nu şi soţia altuia.
Ce greu se rupe trestia plângătoare.
Vecina s-a despărţit de soţ după ce i-a constatat meritele.
Nici pădurarul nu stie unde e inima pădurii.
lucretia Ionescu Buiciuc
Am răsfoit foile trecutului îngelbenite înainte de vreme…Nu mai reţin la ce pagină am găsit explicaţia dată de tine la „Jocul iubirii- Jocul dezamăgirii”Atingeai roua nopţii, îmi sărutai sufletul şi-mi spuneai că viaţa fără mine are gust amar. Lacrima nopţii, şi lacrima cerului, şi lacrima mării, şi lacrima iubirii – toate ne aparţin.
Simţi depărtarea şi aşteptarea ce-au făcut noaptea mai neagră ca iubirea? Stelele au încremenit ore şi orele tare mai dor când dragostea devine piatră. Ai aşezat pietre în ore, ore în aşteptări, iar din aşteptări ai făcut stele ce le-ai aruncat pe cerul renunţării.
Graba ta spre o fericire iluzorie a răsărit soarele înainte de vreme. Femeia, străină mie, a avut puterea să-nflorească salcâmii când regretele plâng? Şi să topească zăpada amintirii pe creste de dor? Nu te supăra, dar te mai întreb, dacă aţi gustat cireşele amare din bătrânul Mai când aripele timpului bat a regrete?
Cine îţi va sorbi lacrima albastră şi cine-ţi va îndulci durerea când orele dor?
Graba ta a lăsat frunze uscate într-o simfonie de culori nedesluşite… La casa nu ştiu cărei număr te aştepta f e m e i a: femeia-piatră, femeia-matură. prea matură printre atâtea flori, cu privirea vicleană, ce număra repede timpurile dintre noi..
EU şi TU, TU şi EU, TU…, TU oare cu cine te vei mai însoţi în nopţile de singurătate când vântul îţi va bate în geam cu furie?
Dacă-ai veni, ţi-aş pava drumul cu stele şi ţi-aş prinde la gât curcubee. Hai, vino în noaptea uitării când florile dorm! Îţi voi deştepta vise care nu mor, vise care nu dor, şi nu-ţi voi da să biei lacrima nopţii.
Câte n-aş face pentru tine la ceasul de taină!
Păsările, de frica tristeţii, şi-au făcut cuib în lacrimile dimineţii. Doar Luceferii ciugulesc din durere, iubire.
Când vei veni, lacrima nopţii va deveni lacrima Mării şi Marea, pentru o clipă, va deveni EU.
Valurile reci îţi vor mângâia sufletul rece, privirea rece şi trecutul rece ce s-au aşternut între noi cu rost
Acum, când lacrima amară a devenit dor, îţi scriu câteva rânduri pe-un colţ de Octombrie.
aşteaptă-mă lângă un buchet de cruzanteme, la ora când stele dorm, iar noi, cei de acum, vom îngenunchea spre ziua de mâine,
Lucretia Ionescu Buiciuc
Nu te supăra că prefer să discut cu tine prin intermediul scrisorii, dar sunt o laşă care iubeşte şi căreia îi este ruşine de sentimentele ei.
Când ne-am întâlnit ultima oară, râdeam pentru că râsul imi era un hohot de plâns enigmatic. Alergam spre casă, eu lăsând în urmă amintiri dureroase perntru alte timpuri şi oameni. Această fugă spre tine, în timpul trecut, ţi s-a părut nefirească Nu pricepeai aşteptarea ce făcuse din Femeia toamnei un ciorchin de stele ce nu se mai sting
Ne-am urcat grăbiţi, prea grăbiţi în Trenul Întâmplării şi despărţirea noastră, mai divină ca întâlnirea, imi tăia respiraţia cu un vis tainic.
Trenul alerga, încotro, Doamne?, şi noi, alături de el, în timp ce-mi propuneai o excursie, aceeaşi, dar pe o altă planetăŢi-am mulţumit, deşi ştiam că drumurile nu se vor întâlni..
Din plictiseală mai întrebat ce mai fac.
Te atept în „Crângul Amintirii”! Bun venit, şi fie ca sosirea noastră să o binecuvânteze Cerul, pământul şi eu! Tresar! Dacă suntem două suflete chinute ce se caută şi nu se regăsesc?
Dragul meu, voi face într-o noapte şi din noapte, chipul pe care zorii îl vor îmăietri în timp. Voi clădi acolo, unde nu vei putea ajunge, ecoul îndepărtat al verbului „a iubi”.Îţi dau şi-ţi voi da clipa neiertătoare a „nimicului” pe care, cu greu am reuşit să-l transform în „nimic divin”.
O să ne întâlnim când Toamna va lua din mormanul amintirii dezamăgirea, iar noi o să trecem în trecutul desfrunzit cu prezentul alături.
Bat clopotele în Crângul Amintirii, la cumpăna anilor te aştept….
lucretia Ionescu Buiciuc
Să discutăm… despre cireşele de mai ce s-au copt pe bătrâna Uitare, despre visele cu miros de fân cosit ce le-a adunat dorul în căpiţa amintirii, despre dor de dor şi iarăşi dor,despre cei care pleacă, fizic vorbind, prea grăbiţi spre o fericire Iluzorie?
Să discutăm despre noi, şi despre stelele ce-au alunacat spre cealaltă parte a vieţii, şi mi-ar mai plăcea să desluşim împreună ecuţia fericirii a cărei rezolvare nu am găsit
Nu toţi bărbaţii cu barbă sunt mincinoşi
Emanciparea bărbatului a-nceput de la perucă
Bărbaţii sunt fluturi ce devin cu timpul omizi
Bărbatul uită de demnitate când amanta îl înşalăCiocârlanul e singurul mascul resemnat.
La adunarea din pădure leul n-a mai fost ales şef.
De frica greutăţilor măgarii au devenit cai.
Nu tăia copacul pentru o crenagă uscată.
Accidente mortale video, este defapt un video care contine accidente mortale la limita imposibilului. Un accident mortal poate inseamna viata ta si a celor de langa tine. Fi preventiv pentru a stopa orice accident mortal.
Accidente la limita
Atunci cand suntem prinsi intr-un accident si ne aflam in pericol, nu stim niciodata exact cum s-a intamplat. De aceea va propun sa urmarim un material video cu accidente mortale.
Casa Arcaşilor are un amplasament foarte bun, fiind situat la una dintre intrările în Neamţ. De la intrare îţi lasă o parere bună. Fără a fi opulent, restaurantul impune prin calitatea deosebită a materialelor şi finisajelor de constructie; patronul nu s-a zgârcit, ba chiar pot să spun ca a fost refăcut folosind materiale de constructie de ultima generaţie: bambus, lemn de stejar şi fag tratat, mahon, sticlă şi cristal. Stilul este veneţian, aerisit şi cald, Mi-a plăcut în mod deosebit a fost grija la amănunte… fiecare colţ, loc ferit sau ungher care aparent nu prezintă importanţă sau atenţie deosebită a fost amenajat cu grijă, arhitectul dându-i o culoare sau un scop.
Cred că am fost urmărit de ghinion in ale servitului la restaurante. In 90% din cazuri mi se intamplă să ragusesc sau să fac febra musculară gesticulând dupa un şerveţel, scobitoare sau nota de plată, aşa cum a fost la restaurantul Căprioara. A apărut o pictură murală înfioratoare de-a dreptul, cu „animale de pădure” a făcută stângaci in ulei pe unul dintre pereţii laterali ai salonului principal. Mâncarea nu a fost rea, dar servirea a fost înceată şi proastă. Fresh-ul de portocale de o calitate indoielnică, salatele stătute. Un mare minus pentru bruschetele făcute pe felii de pâine pe vatră, groase cât palma .
Responsabila de locatie, era mai putin bună de organizare. şi- servit, deşi. zambetul aruncat parca direct din decolteul generos nu m a determinat să mi teeacă supărare
Duduiţa Mariana Rotaru, studenta la Universitatea Al.I.Cuza Iasi a luat de pe net informaţii cu tema Negocierea ca act de comunicare, coordonator d-l profesor Boncu, St., cuvânt- cu- câvânt. Incapabilă
de a face lucrare conform cerinţelor, păcăleşte lumea promiţânnd bani daca ii face o temă la diferite obiecte, bani pe care desigur că uită să –i mai dea.
Duduie Mariana, dar unde te trezeşti? Nu este obligatoriu să ai facultate daca nu te duce mintea. Este o vorbă:dă prostului mintea cea de pe urmă sau spital de nebuni este, dar de proşti, nu.
Dudiuţa, ce are o figură angelică şi ispăşitoare, deşi e trecută de 40 de ani, iti dă impresia că e cea mai suavă fiinţă din lume. Trebuie sî-i dai credibilitate, că de, e la Psihologie.
Ei, bine, după ce a furat lucrarea a fost anunţat d-l profesor şi unitatea unde lucrează: GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 8, IAŞI, STR. CATARGIU LASCĂR NR. 36. E educatoare şi atunci ma întreb şi vă intreb: ce educaţie va da copiilor de la acea grădiniţă? Ca furtul de inteligenţă e permis? Că ea, o incapabila, a terminat Facultatea pe spinarea altuia? Că promite marea cu sarea, dar uita să-şi plătească prostia?
A fost anunţată si intreprinderea unde lucrează, dar nu s-au luat măsuri. De ce direcţiunea nu a discutat in mod deschis comportamentul ei? Sau poate e firesc in acea unitate ca prostul să stea în faţă?
Duduie Mariana, ai două fete…., ce exemplu le dai de conduită?
Acum să analizăm comportamentul duduiţei Mariana din punct de vedere psihologic:
Comportamentul reprezintă ansamblul reacţiilor adaptative, obiectiv-observabile, pe care un organism prevăzut cu sistem nervos le execută ca răspuns la stimulii din ambianţă (Tilquin).
Tulburările de comportament sau modificările de comportament sunt forme de dezechilibru psihic, ce implică tulburări în sfera emoţional-volitivă, ca urmare a unei leziuni cerebrale pre- sau post-natale, a unor structuri psihice morbide de natură sociogenă (I. Strachinaru, 1994). Aceste devieri de conduită sunt nu doar abateri de la normele stării de sănătate, ci şi de la normele morale, cu daune resimţite în raporturile sociale normale
Pot afirma că duduiţa Mariana cu tulburări de comportament îşi dezvoltă anumite trasaturi de personalitate specifice, diferite de cele ale individului cu un comportament normal: modificari la nivelul structurilor morale referindu-mă la lipsa valorilor morale sau la influenţa negativă a celor imorale.
Da, e aşa cum vă spun: duduiţa a terminat Facultatea, este respectată la Grădiniţă, de către colegi, şefi, părinţii copiilor, dar in realitate este o hoaţă de inteligenţă ce are mari tulburări de comportament. Păi cum să spun altfel dacă fură lucrări muncite de alţii şi uită să plătească?
Aceste tulburari de comportament se instalează şi se dezvoltă pe un anumit fond psihic rebel cum este, Mariana, persoanmă cu o strucutră de personalitate dezechilibrată, imatură şi influenţabilă, cu o imagine de sine neformată încă sau deformată (în sensul supraestimării de sine) cu o slabiciune/înclinaţie spre ascensiune/realizare rapidă (cu minim de efort) şi spre atitudini şi comportamente şocante, ieşite din comun, spectaculoase în sine.
Cum poate educa duduiţa Mariana atât timp cât climatul microsocial se aşază pe o structură labilă, fragilă de personalitate, la care, incompetenţa educativă, lipsa de pricepere, dezinteresul afectiv întreţin dezvoltări aberante?
Insperctoratul Şcolar oare ce face? Dar instituţia unde lucrează? Dar ea, ca om, ca mamaă, ca intelectual, cum se pretinde, nu ştie că hoţul trebuie pedepsit?
Duduiţă Mariana, locul tău e la coada vacii, nu in centrul Iaşului unde să educă copii de lume bună, aşa cum afirmi mereu.
Pleacă, să nu te mai văd!
Lucretia Ionescu Buiciuc